23 Unirii Boulevard, Bl. 13, Entrance 1, 6th floor, Apt. 16, District 4, 040103, Bucharest

Infractiuni privind insolventa in Romania

Ce este insolventa si care este legea cadrul care guverneaza aceasta procedura in cadrul activitatii unei societati din Romania?

Anterior, institutia insolventei era reglementata prin Legea romana nr. 85/2006 privind procedura insolventei, lege in prezent abrogata prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, care a preluat functia de reglementare a insolventei in cadrul legislativ al Romaniei.

Conform legii in vigoare nr. 85/2014, insolventa este definita ca o stare a patrimoniului debitorului, deci a societatii in cauza, care este caracterizata prin insuficienta fondurilor banesti care sunt disponibile pentru achitarea datoriilor certe, lichide si exigibile, dupa cum urmeaza:

a) insolventa debitorului va fi prezumata in situatia in care acesta, dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la scadenta datoriei sale fata de creditor, nu a achitat-o; in aceasta situatie ne aflam in prezenta unei prezumtii relative;

b) insolventa este iminenta in cazul in care se dovedeste faptul ca debitorul respectiv nu va fi capabil sa achite, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti care sunt disponibile la data scadentei datoriei.

Astfel cum putem observa, insovlenta reprezinta o stare de dificultate financiara in care se regaseste debitorul, societatea romana, dificultate care o impiedica sa isi plateasca datoriile fata de creditori, fie la data scadentei, fie la un anumit termen dupa aceasta, cu fondurile disponibile in acel moment.

Exista anumite infractiuni privind procedura insolventei incriminate de legea cadru in materie ori de alte legi ale Romaniei?

Desigur. Anterior, Legea nr. 85/2006 era cea care incrimina infractiunile privind insolventa, in mod principal infractiunile: gestiune frauduloasa, bancruta simpla, bancruta frauduloasa si delapidarea.

In prezent, aceste infractiuni sunt incriminate prin dispozitiile Noului Cod Penal. Astfel, infractiunea de bancruta simpla se regaseste in cuprinsul art. 240 al Noului Cod Penal roman, fiind definite ca neintroducerea ori introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica sau de catre reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolventei intr-un termen care depaseste cu peste 6 luni termenul stability de lege de la data aparitiei starii de insolventa, urmand ca aceste fapte sa fie pedepsite cu inchisoare de la 3 luni la un an ori cu amenda iar actiunea penala sa fie pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Aceasta infractiune a fost preluata in mod identic din dispozitiile legii abrogate nr. 85/2006, pastrand, de asemenea, aceleasi limite de pedeapsa.

Infractiunea de bancruta frauduloasa, consacrata prin art. 241 al Noului Cod Penal, reprezinta fapta unei persoane care, in frauda creditorilor:

▪ sustrage, falsifica sau distruge evidentele debitorului sau ascunde o fractiune din activul averii acestuia;

▪ prezinta datorii inexistente sau sume nedatorate in registrele debitorului, in alt act ori in situatia financiara;

▪ instraineaza, in caz de insolventa a debitorului, un procent din active.

Infractiunea de bancruta frauduloasa este incriminate de Noul Cod Penal in acelasi mod precum vechea reglementare, fiind pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, fiind exclusa posibilitatea pedepsei cu amenda. Precum infractiunea de bancruta simpla, actiunea penala privind bancruta frauduloasa se va pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Vechea reglementare facea trimitere, in ceea ce priveste infractiunea de gestiune frauduloasa, la dispozitiile Vechiului Cod Penal, legea nr. 85/2006 reprezentand legea speciala in aceasta materie, impunand anumite pedepse si calificand infractiunea prin subiectul sau active, mai précis administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, un reprezentant ori prepus al acestuia.

In prezent, infractiunea de gestiune frauduloasa este incriminate de dispozitiile Noului Cod Penal, dispozitii care au suferit modificari atat fata de reglementarea Vechiului Cod Penal, cat si fata de cea regasita in legea nr. 85/2006.

Astfel, art. 242 din Noul Cod Penal defineste gestiunea frauduloasa ca fiind provocarea unor pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre acela care are sau trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii bunurilor, infractiune pedepsita cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda. Fata de vechea reglementare a Codului Penal, prezenta reglementare cuprinde o pedeapsa mai redusa, intrucat maximul special al acesteia a fost miscorat cu 2 ani, introducandu-se, de asemenea, pedeapsa alternativa a amenzii penale.

Un alt element de noutate fata de fosta reglementare in materie este reprezentata de introducerea unei variante calificate a infractiunii, sanctionata mai sever, respectiv aceea regasita in varianta tip care a fost comisa de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa pentru aceasta varianta calificata fiind inchisoarea de la 1 la 5 ani.

In ceea ce priveste alineatul (3) care trateaza faptele din paragrafele anterioare calificate prin scop, comise in scopul de a obtine un folos patrimonial, pedepsite cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, aceasta reglementare se diferentiaza de vechea reglementare prin reducerea limitelor minime si maxime ale pedepsei.

Actiunea penala in ceea ce priveste infractiunea de gestiune frauduloasa se va pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Desi legea nr. 85/2006 incrimina infractiunea de delapidare, consacrand-o drept insusirea, folosirea ori traficarea, de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului sau de catre orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, Noul Cod Penal nu a mai circumstantiat aceasta infractiune in acest mod. In schimb, infractiunea de delapidare este nou incadrata in grupul infractiunilor de serviciu (fata de Vechiul Cod Penal in cuprinsul caruia se regasea in cadrul infractiunilor contra patrimoniului) intruat se considera ca aceasta aduce atingere, in primul rand, relatiei sociale de serviciu, iar mai apoi patrimoniului unei persoane juridice.

Noul Cod Penal formuleaza infractiunea de delapidare ca fiind insusirea sau traficarea, de catre un functionar public, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, infractiune care se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, precum si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. Aceasta pedeapsa este mai redusa decat cea existenta in norma anterioara.

Domeniul infractiunilor contra patrimoniului incriminate de Noul Cod Penal reprezinta o arie de expertiza pentru avocatii din cadrul firmei de avocatura Darie, Manea & asociatii. In acest sens, va recomandam sa consultati lista avocatilor nostri pentru a allege varianta potrivita pentru dumneavoastra, iar acestia va vor garanta solutii optime pentru situatiile in care va aflati, precum si reprezentare in fata autoritatilor judecatoresti competente. Nu ezitati sa ne contactati!

 

Related content

Latest articles