23 Unirii Boulevard, Bl. 13, Entrance 1, 6th floor, Apt. 16, District 4, 040103, Bucharest

Nulitatea persoanei juridice potrivit legii romane

Care este cadrul legislativ care guvernează instituția nulității persoanei juridice în România și în ce cazuri poate interveni aceasta?

Nulitatea persoanei juridice este reglementată de dispozițiile Noului Cod Civil român, în cuprinsul articolelor 196-199 regăsite în Cartea I, Titlul IV, Capitolul II, Secțiunea a 2-a. De asemenea, art. 56 și următoarele din Legea română nr. 31/1990 privind societățile reglementează cazurile și efectele nulității societății.

Delimitarea categoriilor de nulități conduce la două tipuri în ceea ce privește persoanele juridice, și anume:

a) nulitate absolută – reprezintă o sancțiune a nerespectării, la momentul încheierii actului juridic, a unei norme juridice care protejează un interes general;

b) nulitate relativă – este o formă de a sancționa nerespectarea, la momentul încheierii actului juridic, a unei norme juridice care protejează un interes individual, particular ori personal.

Cauzele de nulitate sunt prevăzute de art. 196 al Noului Cod Civil român, Acesta stabilește în mod particular faptul că se sancționează cu nulitate absolută nerespectarea următoarelor dispoziții:

▪ situația în care actul de înființare a persoanei juridice lipsește ori acesta nu a fost încheiat cu respectarea formei autentice în cazurile prevăzute de lege;

În acest sens, Legea nr. 31/1990 privind societățile stabilește faptul că forma autentică a actului constitutiv a unei societăți este necesară în cazul în care printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se regăsește un imobil, în situația constituirii unei societăți în nume colectiv ori a unei societăți în comandită simplă, precum și în situația constituirii prin subscripție publică a unei societăți pe acțiuni.

▪ obiectul de activitate este ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice – este firesc ca nerespectarea acestor dispoziții să fie sancționată cu nulitate absolută întrucât interesul protejat de aceste norme juridice au caracter general, obștesc;

▪ cazul în care lipsește autorizația administrativă care este necesară înființării persoanei juridice;

▪ situația în care actul de înființare nu stabilește sediul, denumirea sau obiectul de activitate al persoanei juridice;

▪ actul de înființare a persoanei juridice nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaților ori capitalul social subscris și vărsat;

▪ cazul în care au fost încălcate normele juridice referitoare la patrimoniul inițial ori capitalul social minim, subscris și vărsat;

Prin urmare, cauzele de nulitate relativă stabilite de Noul Cod Civil român sunt cele pe care acesta nu le prevede sub sancțiunea nulității absolute în alin. (2) al art. 196, și anume:

▪ ipoteza în care toți fondatorii ori asociații au fost incapabili , conform legii, la momentul înființării persoanei juridice;

▪ atunci când a avut loc nerespectarea numărului minim de asociați sau fondatori prevăzut de lege;

▪ au fost încălcate ale dispoziții legale imperative stabilite sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei juridice.

Cu toate acestea, se poate observa că unele cauze de nulitate nu pot fi aplicabile decât, spre exemplu, societăților de tip asociativ, atunci când se vorbește despre nerespectarea unor norme juridice referitoare la asociați.

Cazurile de nulitate stabilite de Legea nr. 31/1990 privind societățile sunt asemănătoare, acestea făcând referire la nerespectarea următoarelor norme juridice:

▪ cazul în care lipseşte actul constitutiv sau acesta nu a fost încheiat în formă autentică ( exemple în acest sens puteți regăsi în paragrafele anterioare );

▪ toţi fondatorii au fost incapabili la data constituirii societăţii;

▪ obiectul de activitate al societăţii este ilicit ori contrar ordinii publice;

▪ situația în care lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;

▪ lipsa autorizării legale administrative de constituire a societăţii;

▪ actul constitutiv nu stabilește denumirea societăţii, obiectul de activitate, capitalul social subscris sau aporturile asociaților;

▪ nerespectarea prevederilor legale referitoare la capitalul social minim, subscris şi vărsat;

▪ nerespectarea numărului minim de asociaţi stabilit de lege.

Cine poate constata/declara nulitatea unei persoane juridice și care sunt efectele pe care le produce nulitatea conform dispozițiilor legii române?

Conform dispozițiilor Noului Cod Civil precizate mai sus, nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau declarată de către instanța judecătorească. Începând cu data la care hotărârea judecătorească de declarare sau de constatare a nulității a rămas definitivă, persoana juridică va înceta fără efect retroactiv și va intra în lichidare.

Hotărârea judecătoarească va stabili, de asemenea, lichidatorii, iar aceasta va fi comunicată cu scopul de a fi notată în registrele publice în care a fost înregistrată sau menționată persoana juridică.

Fondatorii sau asociații vor fi răspunzători pentru pentru obligațiile născute în sarcina persoanei juridice de la momentul înființării sale și până la data notării hotărârii judecătorești în registrele publice.

Nulitatea relativă a persoanei juridice se poate invoca în termen de un an de la data înregistrării sau înființării sale, însă atât nulitatea relativă, cât și nulitatea absolută, vor putea fi acoperite dacă până la momentul încheierii dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată, a avut loc înlăturarea cauzei de nulitate.

În mod asemănător, Legea nr. 31/1990 prevede faptul că nulitatea unei societăţi care a fost înmatriculată în registrul comerţului va putea fi declarată de către tribunal. Mail mult, această lege stabilește că data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de constatare sau de declarare a nulitătii va reprezenta momentul încetării societății fără efect retroactiv, precum și intrarea sa în procedura lichidării.

În ceea ce privește nulitatea societăților, aceasta poate fi invocată prin intermediul cererii în anulare, însă nulitatea nu va putea fi declarată în ipoteza în care cauza sa, invocată prin intermediul cererii de anulare, a fost înlăturată înaintea punerii concluziilor în fond la tribunal.

Ce fel de efecte pot produce actele juridice ale unei persoane juridice declarată nulă?

Declararea sau constatarea nulității persoanei juridice nu va afecta actele care au fost încheiate anterior în numele său de către organele sale de administrare, fie direct, fie prin reprezentare, însă dispozițiile Noului Cod Civil român prevăd că persoana juridică, fondatorii sau asociații săi nu vor putea să opună nulitatea persoanei juridice terților decât în situația în care se va dovedi că aceștia din urmă aveau cunoștință despre cauza de nulitate în momentul la care a avut loc încheierea actului.

Dispoziții asemanătoare sunt stabilite și de normele prezente în Legea nr. 31/1990 privind societățile, iar declararea nulităţii societăţii nu va afecta actele încheiate în numele său.

Dacă societatea care a fost declarată nulă va continua însă să existe în fapt, exercitând în acest fel un obiect de activitate, această societate nu va reprezenta decât o societate de fapt, mai precis o formă de simulație.

În ipoteza în care considerați că societatea dumneavoastră se regăsește în una din cauzele de nulitate prezentate mai sus ori doriți mai multe informații privind această temă, puteți consulta lista avocaților specializați în domeniul dreptului comercial din cadrul firmei de avocatură Darie, Manea & asociații care vă vor pune la dispoziție informații pertinente, complete și corecte, și vă vor oferi reprezentare în fața autorităților competente atunci când este cazul. Nu ezitati să ne contactați!

Related content

Latest articles