61 Unirii Boulevard, Bl. F3, Entrance 4, 2nd floor, Apt. 208, District 3, 030828, Bucharest

Avocati in Litigii in Romania

Avocati in Litigii in Romania --> Updated on Wednesday 06th January 2021

Care este structura sistemului judiciar civil?

 

Sistemul instantial civil romane cuprinde urmatoarele subdiviziuni: prima instanta, Tribunalul, Curtea de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie. In functie de natura sau dimensiune sa, o cerere poate fi solutionata in prima instanta de oricare dintre aceste instante, cu exceptia Inalte Curti de Casatie si Justitie, care este doar o instanta de apel (cu unele exceptii in materii speciale).

De regula, din punctul de vedere al ierarhiei instantelor, o cerere care a fost solutionata in prima instanta de prima instanta va putea fi atacat la Tribunal si la un al doilea apel la Curtea de Apel. In mod similar, o cerere care a fost solutionata in prima instanta de Tribunal va fi supusa recursului la Curtea de Apel si la un al doilea recurs la Inalta Curte de Justitie. O cerere solutionata in prima instanta in fata Curtii de Apel va face obiectul unui recurs (final) la Inalta Curte de Justitie. Nicio omisiune a oricareia dintre aceste jurisdictii nu este acceptabila in cursul contestatiilor.

Cu toate acestea, in urma unei modificari majore a Codului de procedura civila din Romania, care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013 (Noul Cod de procedura civila), au existat unele modificari ale sistemului judiciar civil. Anterior, orice caz de litigiu ar trece in mod normal prin toate cele trei grade de jurisdictie descrise mai sus. Conform noilor prevederi, majoritatea cererilor vor fi solutionate numai in prima instanta si in recurs, adica in doua grade de jurisdictie; cu toate acestea, daca o cerere este suficient de importanta fie in virtutea naturii, fie a dimensiunii sale, va fi deschisa o a doua contestatie. Trebuie mentionat ca in faza de tranzitie de la fostul Cod de procedura civila la Noul Cod de procedura civila, toate situatiile descrise mai sus sunt posibile, in functie de date la care a fost depuse prima cerere, cu Noul Cod de procedura civila aplicabile creante depuse incepand cu 15 februarie 2013.

Exista un judecator in prima instanta, doi judecatori in recurs si trei judecatori in recursul la doilea, cu unele exceptii in chestiuni speciale.

Instantele specializate exista in chestiuni precum relatii dintre profesionisti, insolventa, familia si minorii. In plus, exista sectiuni specializate in cadrul instantelor judecatoresti in chestiuni precum dreptul muncii, dreptul administrativ si fiscal, insolventa etc.

Noul Cod civil al Romaniei (Noul Cod civil), care a intrat in vigoare de la 1 octombrie 2011, a inlocuit atat Codul civil al Romaniei din 1864, cat si fomul Cod comercial al Romaniei din 1887. In consecinta, dupa 2011, in Romania notiunea de „relatia comerciala” nu mai exista, echivalentul acesteia (cu anumite diferente) fiind „relatiile dintre profesionisti”.

 

Care este rolul judecatorului si al juriului in procedurile civile?

 

Sistemul juridic romanesc nu include participarea unui juriu, nici la proceduri civile, nici penale.

Judecatorul are un rol activ, inchizitorial, conducand solutionarea cauzei si audierilor si, daca este necesar, solicita partilor orice clarificari si informatii suplimentare si documente. O persoana poate deveni judecator dupa ce a urmat un curs la Institutul National al Magistratilor si a promovat un examen. La absolvirea Institutului National al Magistratilor, o persoana poate alege instanta (care are locuri disponibile) unde doreste sa se pronunte, in ordinea notelor lor (deoarece instantele prefera cele cu gradele superioare).

 

Care sunt termenele pentru depunerea cererilor civile?

 

Termenele pentru introducerea cererilor civili diferiti, in functie de natura cererii si de dreptul subiectiv la baza cererii. In general, aceste limite variaza de la un an la 10 ani, termenul general fiind de trei ani.

Conform Noului Cod Civil, in vigoare de la 1 octombrie 2011, partile pot conveni contractual sa suspende termenele. Pana la adoptarea Noului Cod civil, conform prevederilor legale anterioare privind limitarea (care inca reglementeaza raporturile juridice incheiate inainte de 1 octombrie 2011), normele privind limitarea si cursul acesteia erau imperative, iar partile nu puteau deroga de la ele de la sine va, desi legea a descris un numar mic de cazuri in care limitarea ar putea fi suspendata sau intrerupta.

 

Cum sunt incepute procedurile civile? Cum si cand sunt notificate partile la procedura despre inceperea lor? Instantele au capacitatea de a se ocupa de dosarul lor?

 

Procedurile civile incep in momentul depunerii unei actiuni sau a unei cereri in instanta de catre reclamant. Dupa inregistrarea actiunii sau a cererii, o procedura preliminara scrisa are loc exclusiv intre instanta si reclamant, in cursul careia instanta se asigura ca cererea respecta toate conditiile obligatorii privind continutul acesteia si ca reclamantul a depus toate documentele necesare. care trebuie atasat la creanta. Abia dupa momentul in care cererea indeplineste toate conditiile formale, instanta procedeaza la comunicarea paratei la aceasta cerere si trece la emiterea de ordonante cu privire la cererile ulterioare care trebuie indeplinite de parti, conform dispozitiilor legale privind procedura civila.

Numarul de cazuri este o preocupare constanta pentru sistemul judiciar romanesc. Gradul ridicat de aglomeratie in instante afecteaza timpul in care este solutionata o cauza, durata prevazuta de lege fiind de obicei depasita. Incercarile de a reduce timpul necesar pentru solutionarea unui litigiu au inclus cresterea numarului de judecatori si adoptarea Noului Cod de procedura civila (care a intrat in vigoare la 15 februarie 2013), care - spre deosebire de Codul de procedura civila anterior - prevede pentru o faza de depunere scrisa care vizeaza limitarea perioadei in care partile pot prezenta aparari si probe scrise.

 

Care este procedura si calendarul tipic pentru o cerere civila?

 

Conform Noului Cod de procedura civila, aplicabil cererilor depuse dupa 15 februarie 2013, procedura si calendarul tipic pentru o cerere civila este dupa cum urmeaza: dupa verificarea indeplinirii conditiilor formale ale cererii, judecatorul organizeaza comunicarea cererii catre inculpat, insotita de o nota prin care obligarea inculpatului sa depuna intampinare in termen de 25 de zile de la comunicarea cererii. In cazul in care declaratia de aparare nu este depusa la timp, inculpatul poate fi in imposibilitatea de a propune probe suplimentare in apararea sa sau de a invoca obiectii cu privire la creanta (cu exceptia obiectiilor de ordine publica).

Declaratia de aparare depusa va fi comunicata imediat reclamantului, insotita de o nota care ii obliga sa depuna un raspuns la declaratia de aparare in termen de 10 zile de la comunicarea declaratiei de aparare.

In termen de trei zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul stabileste prima sedinta de judecata, care va fi nu mai tarziu de 60 de zile de la aceasta data. In probleme urgente, aceste conditii pot fi reduse de judecator, in functie de circumstantele fiecarei chestiuni.

 

Pot partile sa controleze procedura si calendarul?

 

Procedura civila si calendarul sunt stabilite prin lege. In practica, acestea sunt afectate de gradul ridicat de aglomerare in instante, iar perioada in care se solutioneaza un caz tinde sa fie mai lunga decat cea prevazuta de lege.

Partile au o influenta foarte mica asupra dezvoltarii cazului din acest punct de vedere, iar interventia lor este destul de limitata. Conduita si diligenta partilor in indeplinirea obligatiilor lor procedurale si in depunerea la timp a documentelor necesare pot influenta durata cauzei (care poate fi intarziata in mod intentionat), dar conform Noului Cod de procedura civila exista termene si sanctiuni clare pentru nerespectarea prin urmare, limitand si mai mult posibilitatea partilor de a influenta procedura si calendarul. Cu toate acestea, partile stabilesc cadrul procedural (adica partile si obiectul cererii) si alte elemente relevante ale procesului, cum ar fi probele prezentate in sprijinul cererii, iar acest cadru influenteaza in mod direct atat procedura, cat si calendarul.

Exista obligatia de a pastra documentele si alte probe in asteptarea procesului? Partile trebuie sa impartaseasca documentele relevante (inclusiv cele care nu sunt utile in cazul lor)?

Admiterea si prezentarea probelor in fata instantei este o etapa importanta a procesului civil. Toate documentele invocate de o parte in sprijinul revendicarilor sale trebuie prezentate instantei si celorlalte parti in copii certificate. La cererea instantei, partea care a prezentat o copie certificata a unui document poate fi obligata sa prezinte originalul. Nerespectarea acestui lucru poate duce la excluderea documentului respectiv din corpul de probe al cazului.

Partile trebuie sa impartaseasca toate documentele relevante. In cazul in care una dintre parti informeaza instanta ca o parte opozanta detine un document relevant, instanta o poate obliga pe aceasta din urma sa depuna documentul daca documentul este comun pentru ambele parti, daca partea care il detine a facut referire la acesta sau daca, potrivit la lege, partea este obligata sa o prezinte.

 

Exista documente privilegiate? Ar fi, de asemenea, privilegiate sfaturile unui avocat intern (local sau strain)?

 

Exista mai multe tipuri de documente privilegiate. Pe de o parte, autoritatile si institutiile publice au dreptul de a refuza depunerea documentelor legate de apararea nationala, siguranta publica sau relatiile diplomatice.

Pe de alta parte, toate documentele care beneficiaza de o prevedere sau acord de confidentialitate pot fi prezentate numai la instructiunea expresa a instantei. Instanta poate refuza instruirea depunerii unui document daca o astfel de depunere ar incalca o obligatie legala de confidentialitate, cum ar fi sfatul unui avocat.

 

Partile schimba probe scrise de la martori si experti inainte de proces?

 

In procesele civile romanesti, toate probele sunt gestionate de si prin intermediul instantei. Instanta, la cererea partilor, permite prezentarea diferitelor tipuri de probe. Toate schimburile de probe scrise intre parti se vor face numai dupa inceperea procesului. In plus, dovezile scrise de la martori si experti vor fi considerate doar documente, nu ca declaratii sau expertize ale martorilor. Regula este ca toate probele sunt prezentate direct in fata judecatorului si nu prin mijloace intermediare.

 

Cum sunt prezentate dovezile la proces? Martorii si expertii depun marturii orale?

 

De regula, probele sunt prezentate direct instantei. Declaratia martorului este data oral in fata judecatorului. Fiecare dintre parti are dreptul sa adreseze intrebari martorului. Raspunsurile la aceste intrebari si declaratia sunt scrise de grefierul de judecata si semnate de martor. Documentul astfel intocmit este atasat la dosar ca declaratie de martor.

Pe de alta parte, expertii ofera in principal dovezi scrise, sub forma raportului de expertiza care este depus la dosar. Cu toate acestea, daca judecatorul solicita informatii suplimentare, expertul poate fi chemat in fata instantei pentru o declaratie orala de clarificare.

Exista, de asemenea, posibilitatea ca administrarea probelor sa se desfasoare intre avocati fara participarea instantei in termenul stabilit de instanta in acest sens. In practica, insa, aceasta procedura este foarte rar utilizata.

 

Ce remedii intermediare sunt disponibile?

 

Ordinele de cautare nu sunt disponibile in procedura civila romana. Cu toate acestea, remediile provizorii sunt la dispozitia partilor. O cerere provizorie sau o masura de inghetare poate fi plasata in raport cu activele debitorului in anumite conditii, la cererea creditorului. Aceasta masura ingheta activele debitorului si il impiedica sa le vanda, sa le duca in strainatate etc. Taxa poate fi ridicata daca debitorul ofera o garantie suficienta ca va fi achitata datoria.

 

Ce remedii de fond sunt disponibile?

Atat daunele punitive, cat si dobanzile sunt disponibile in conformitate cu legislatia romana. Daunele punitive sunt disponibile in cazul respectarii culpei debitorului. Dobanzile se platesc la cerere, iar suma acesteia este fie stabilita anterior de catre parti, fie, in lipsa unui acord, rata dobanzii legale.

 

Ce mijloace de executare sunt disponibile?

 

Orice hotarare judecatoreasca sau ordonanta finala sau aplicabila in alt mod poate fi executata cu ajutorul unui ofiter de executare si sub supravegherea instantei, la cererea creditorului, in cazul in care debitorul nu respecta de bunavoie dispozitiile instantei.

Nerespectarea unei hotarari sau a unei hotarari judecatoresti, in afara de consecintele penale, confera creditorului dreptul de a solicita aplicarea procedurilor de executare care pot consta in valorificarea bunurilor mobile si imobile sau in confiscarea conturilor bancare.

 

Sedintele judecatoresti se desfasoara in public? Documentele judiciare sunt disponibile publicului?

 

De regula, sedintele de judecata au loc in sedinte publice. In anumite cazuri, legea prevede ca anumite tipuri de creante trebuie solutionate numai in prezenta partilor. In plus, in urma unei cereri intemeiate a unei parti, instanta insasi poate instrui ca audierile se desfasoara numai in prezenta partilor.

In conformitate cu prevederile Noului Cod de procedura civila, procesul a fost impartit in doua etape: administrarea probelor si dezbaterea oricaror aspecte anterioare necesare solutionarii cauzei si argumentele de incheiere, ambele avand ca regula publica sesiuni.

Documentele instantei sunt disponibile numai partilor din proces si reprezentantilor acestora. Pentru a studia un dosar, solicitantii trebuie sa prezinte un document de identificare care sa dovedeasca capacitatea lor. In conditiile specifice prevazute de lege, membrii presei pot studia documentele instantei.

 

Instanta are puterea de a dispune cheltuielile de judecata?

 

Instanta are puterea de a dispune mai multe tipuri de cheltuieli, inclusiv o taxa de timbru, cautiune si o taxa de expert. Taxa de timbru este stabilita de lege, in functie de obiectul si valoarea litigiului, iar instanta se asigura ca reclamantul o plateste. Plata garantiei poate fi solicitata in mai multe cazuri; de exemplu, o cerere de suspendare a executarii unei hotarari. Conform Noului Cod de procedura civila, cu exceptia cazului in care legea prevede altfel, cautiunea nu va depasi 20% din valoarea creantei sau 10.000 lei pentru creantele care nu pot fi evaluate. Onorariul expertului este stabilit in functie de complexitatea cazului si de cantitatea de munca care urmeaza sa fie finalizata de catre expert. In Romania, nu exista nicio dispozitie care sa solicite unui reclamant sa ofere garantie pentru costurile inculpatului. Nu exista reguli noi care reglementeaza modul in care instantele se pronunta asupra costurilor.

 

Latest articles

Latest news